Ce sunt implanturile dentare?

Implanturile dentare sunt dispozitive medicale, confecționate din titan, asemănătoare unor șuruburi. Acestea au o suprafață rugoasă, tratată, pentru a asigura osteointegrarea. Ele reprezintă soluția cea mai eficientă și modernă de a înlocui un dinte pierdut, rolul principal fiind de a înlocui rădăcina dintelui lipsă și în al doilea rând de a împiedica resorbția osoasă.

În mare, implantul dentar este format din două componente. Una intraosoasă (implantul propriu-zis) și una exterioară, protetică care va asigura suportul viitoarei coroane dentare (bontul protetic).

Când se folosesc implanturile dentare?

Implanturile se pot folosi în absolut orice situație de pierdere a dinților, la pacienții sănătoși sau cu probleme ușoare și medii de sănătate.

De asemenea este necesar ca volumul osos să fie suficient pentru a insera un implant (grosime și înălțime suficientă). În cazul în care pacientul prezintă un suport osos precar, există soluții prin grefarea zonelor cu ajutorul blocurilor osoase sau alte tehnici.

În orice situație suntem pregătiți să vă tratăm. Fiecare situație clinică este atent evaluată de către echipa noastră și veți fi informat cu toate aspectele intervenției.

Aceste tipuri de sisteme sau implanturi sunt realizate pentru ca dumneavoastră să beneficiați de dinți ficși în 24-48 de ore. Astfel se elimină timpul normal de așteptare de câteva luni față de tehnica clasică de protezare a implanturilor dentare (3-4 luni). Prin această tehnică este necesară o singură intervenție chirurgicală (per maxilar) în care se vor realiza următoarele intervenții:

• Extracția dinților existenți (resturi dentare, dinți mobili, etc);
• Inserarea implanturilor dentare;
• Atașarea bonturilor specifice;
• Realizarea lucrării protetice fixe provizorii.

Deci, printr-o singură intervenție minim invazivă de aproximativ 2 ore se va elimina timpul de recuperare spre aproape de zero iar dumneavoastră veți pleca din clinică cu dinți ficși și vă puteți continua activitățile cotidiene în mod normal.

Care sunt etapele?

În primă instanță este necesară o consultație la clinica noastră. După stabilirea planului de tratament și efectuarea unui computer tomograf se vor lua amprente dentare pentru realizarea în prealabil a lucrării protetice provizorii (o lucrare fixă pe care o să o purtați până se integrează implanturile). Cu lucrarea provizorie veți putea realiza majoritatea activităților dumneavoastră zilnice.

După ce laboratorul realizează lucrarea provizorie, veți veni la intervenția chirurgicală, care durează între 1 și 3 ore, în care vom realiza toate manoperele chirurgicale necesare printr-o singură incizie. Ultima ședință, care este cam la 3 luni de la intervenția chirurgicală, presupune schimbarea lucrării protetice provizorii cu cea definitivă.

Aceste tipuri de lucrări reprezintă o soluție accesibilă pentru reabilitarea unei arcade totale cu suport implantar. Acest lucru presupune că nu mai trebuie să existe nici un dinte pe arcada dentară, sau se vor scoate dinții prezenți care nu pot fi salvați.

Pentru realizarea acesteia este necesară o primă ședință în care vi se va explica cu exactitate planul de tratament și se va anailza computerul tomograf pentru inserarea implanturilor dentare.

În următoarea ședință se inseră 4 implanturi dentare, după care se realizează o proteză totală acrilică cu rol provizoriu.

După 3 luni de vindecare (timp în care veți sta cu cu o proteză provizorie) se începe partea protetică, care durează aproximativ 3 săptămâni.

Unul din marele avantaje ale acestui tip de sistem, pe lângă costurile mai accesibile, este că nu are sprijin pe bolta palatină (cerul gurii), iar lucrarea finală este realizată dintr-un compozit special, ușor, cu estetică ridicată.

Această soluție este una dintre cele mai simple și mai convenabile pentru pacienții mai în vârstă sau care doresc soluții la prețuri foarte accesibile.

Proteza pe bile, cu suport implantar, reprezintă o alternativă foarte stabilă la proteza clasică, eliminând posibilitatea ca aceasta să iasă în timpul vorbirii sau al masticației, deci oferă o

stabilitate foarte bună.

De obicei, sunt necesare 2 implanturi inserate în zona frontală, dar pentru cea mai bună stabilitate se inseră 4 implanturi. Acestea vor avea în partea superioară (partea care nu este în os) sisteme speciale tip bilă, în care se va ancora o proteză totală special realizată (precum capsele unui halat).Pentru a beneficia de această soluție, pacientul trebuie să nu mai aibă nici un dinte prezent sau se vor extrage dinții existenți, irecuperabili.

Durata intervenției este mică, de până într-o oră, după care se va realiza o proteză totală provizorie pe care pacientul o va purta timp de 3 luni. După perioada de vindecare se trece la etapa protetică care durează aproximativ 3 luni.

Este important de reținut că aceste proteze sunt detașabile, au sprijin pe bolta palatină (cerul gurii) și trebuie igienizate de minim 2 ori pe zi (scoase din cavitatea bucală și spălate). Rolul implanturilor în această situație este pentru un sprijin net îmbunătățit al protezelor.

Implanturile ortodontice reprezintă un tip de dispozitiv medical, cu rol în ortodonție, mai exact în tracționarea dinților pentru alinierea corectă pe arcadă. Acestea sunt realizate din titan și sunt de mici dimensiuni, asemănându-se cu niște șuruburi.

Ele se mențin în cavitatea bucală pentru câteva luni, după care se explantează. De aceasta se ancorează cu ajutorul unor dispozitive speciale dinții pentru a-i dirija spre ordinea corectă, funcțională și estetică a acestora, deci au rol de ancoraj.

Tehnica de inserare este foarte simplă, nefiind neapărat nevoie de un chirug specialist. Se realizează anestezie locală sau topică, după care se inseră direct prin mucoasă. După inserare nu apare durere, maxim pacientul resimte un mic discomfort pentru 24 de ore.

De multe ori se poate folosi pentru ancorarea unui singur dinte în malpoziție (poziție vicioasă) pentru aliniamentul estetic al acestuia, nemai fiind nevoie de corectări prin coroane dentare, astfel evitând eventuale tratamente de canal, pivoți și lucrări protetice. Deci reprezintă o alternativă minim invazivă și poate și mai economică pentru redresarea unui dinte.

Ce sunt implanturile zigomatice?

Implanturile zigomatice sunt dispozitive medicale speciale, lungi, care se aseamana cu un implant normal, cu ancorare în osul zigomatic (pomete). Acestea au lungimi cuprinse între 35 și 55 de mm și sunt folosite adesea în cazuri foarte complexe de reabilitări orale, doar la arcada superioară, mai ales în situații de atrofii osoase severe (lipsa osului maxilar). Au formă cilindrică și se inseră sub anestezie generală, după o planificare foarte amănunțită a cazului dumneavoastră.

Căror pacienți se adresează?

Implanturile zigomatice se adresează în mod special pacienților cu atrofii severe (pierdere de os masivă), sau după rezecții de maxilar la pacienții oncologici. Resobțiile osoase pot fi genetice, sau după o boală parodontală severă, traumatisme, infecții, chisturi, tumori în zona posterioară a maxilarului. În orice caz se folosesc doar în ultimă instanță, când metodele clasice de regenerare osoasă nu mai pot fi efectuate.

Care este diferența între implanturile zigomatice și cele normale?

Deși amandouă sunt confecționate din titan, prima diferență majoră observabilă este lungimea implantului zigomatic, care poate ajunge până la 55 de mm. A doua diferență este modul de inserare al acestuia.

Dacă în cazul implantului clasic, se preapară o simplă neoalveolă în os, la inserarea implantului zigomatic lucrurile se complică un pic. Este necesară uneori inserarea acestuia prin sinusul maxilar, ceea ce presupune o elevare a membranei sinusale, iar ancorarea implantului zigomatic se face în osul malar (zigomatic sau pomete), pe când implantul clasic se ancorează în osul maxilar. O altă diferență este că implantul zigomatic se poate folosi doar la arcada superioară, pe când cel clasic se poate folosi oriunde este os suficient pentru ancorare, atât superior, cât și inferior.

Ce sunt implanturile pterigoidiene?

Sunt implanturi speciale, mai lungi decât cele tradiționale dar mai scurte decât cele zigomatice. Au o formă clasică, cilindrică, și se folosesc în situații speciale, pentru sprijin posterior al lucrărilor protetice pe implant, doar în zona maxilară (la arcada superioară).

Unde se ancorează?

Implanturile pterigoidiene se inseră în zona posterioară maxilară, în poziție angulată, și se ancorează în zona tuberozitară, în final ajungând în foa pterigoidă a osului sfenoid. Traseul implantului este paralel cu peretele distal al sinusului maxilar.

Care sunt avantajele?

• Tehnică relativ simplă (față de implanturile zigomatice);
• Folosirea anesteziei locale;
• Posibilitatea încărcării imediate (protezare în 24-48 de ore);
• Evitarea elevării sinusului maxilar;
• Evitarea tehnicilor de blocuri osoase sau regenerări ghidate în zona posterioară maxilară;
• Asigură un sprijin foarte important, posterior, lucrărilor protetice pe implant.

Când se indică folosirea lor?

Ele sunt indicate la pacienții cu resorbții avansate ale osului maxilar în zona posterioară, sau în cazul unui sinus foarte pneumatizat (mare, voluminos). Se mai indică la pacienții care din diverse motive se contraindică intervenția de sinus lift sau care nu vor să aștepte timpul de osteointegrare al grefelor osoase, sau refuză tehnici de blocuri/plăci osoase. Se mai poate folosi și la pacienții care au forțe masticatorii mari și este necesar un sprijin posterior.